Omagiu
mai 21, 2011
In memoria ta
mai 21, 2011
Scriu aici. M-ai invatat sa nu ma mai tem sa rad. M-ai invatat sa nu-mi fie frica de fericire. Si am uitat imediat, dupa ce ai plecat dintre noi, pamantenii. Acum, dupa 3 ani, mi-am adus aminte ca cei 9 ani de fericire cu tine, nu au fost in zadar. Nu-mi mai este frica… In orice gandesc fara frica simt zambetul tau. Dumnezeu sa te odihneasca in pace, Bogdan Mihai!
Vero
3 ani, dupa…
mai 21, 2011
Îţi mulţumim!
mai 25, 2008
În ciuda tuturor durerilor vieţii şi toată această nesfârşită durere, în ciuda tuturor încercărilor care se impun, pentru noi, viaţa rămâne un mister. Totul s-a sfârşit cu atât de multe suspine, aceste mici slăbiciuni care ne devorează… Aşa că ne vom desena noi zâmbete, departe de tensiuni, departe de minciuni. Toată dragostea de pe pământ pe care ne-ai oferit-o ca şi prieten, ne-a desenat zâmbete pe chip mulţi ani. Pentru asta îţi mulţumim!
Oana C.
Departe de vieţile noastre…
mai 25, 2008
Acolo totul este nou şi totul este salbatic. Continent liber, neîngrădit. Aici, visele noastre sunt limitate. Acolo este nevoie de suflet şi de curaj, dar totul este posibil la vârsta noastră dacă avem forţă şi credinţă. Poţi să atingi perfecţiunea cu degetele, din cauza asta ai plecat acolo. Te ştiu atât de fragil câteodată, rămâi sub ocrotirea noastră! Există atât de multă iubire de simţit… Atât de multă fericire care să vină, şi tu, visezi să pleci. Aici totul este hotărât dinainte şi nu se poate schimba nimic. Totul depinde de naşterea ta, iar tu nu ai fost bine născut. Acolo, departe de vieţile noastre, de satele noastre, nu-ţi vom uita vocea, faţa.
Aici, alţii impun legea lor. Viaţa nu ţi-a dat de ales. Totul este nou şi totul este salbatic, nu pleca! Frumos cum nu ne imaginam plecarea ta. Aici, chiar şi visele noastre sunt limitate. Nu ţi-au dat de ales… Din cauza asta ai plecat acolo?
Oana C.
